Situația în Europa și Republica Moldova
Potrivit Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), până la 29 iulie 2026, în șapte țări europene au fost raportate 158 de cazuri de infectare cu virusul West Nile. Cele mai multe au fost înregistrate în Italia (94) și Grecia (42), urmate de Macedonia de Nord, Spania, România, Franța și Germania. În Republica Moldova, deocamdată, nu a fost confirmat niciun caz în acest an, iar probele investigate până acum sunt negative. Ultimele cazuri în țara noastră au fost raportate în 2024, la persoane care reveniseră din Italia, România și Grecia.
Măsuri de protecție și igienă ambientală
Pentru a reduce riscul de infectare, specialiștii ANSP recomandă evitarea expunerii la țânțari, mai ales după apusul soarelui, purtarea hainelor cu mâneci lungi și folosirea repelentelor. De asemenea, este important să montăm plase antiinsecte la ferestre și uși și să folosim insecticide, acolo unde este necesar. Un rol crucial îl joacă însă eliminarea locurilor favorabile înmulțirii țânțarilor: apa stagnantă din recipiente, jgheaburi, anvelope uzate și alte obiecte care acumulează apă trebuie îndepărtată. De asemenea, apa din adăpătorile animalelor trebuie schimbată regulat.
Legătura cu schimbările climatice
Răspândirea virusului West Nile este strâns legată de factori de mediu. Creșterea temperaturilor și modificarea tiparelor de precipitații, generate de schimbările climatice, creează condiții favorabile pentru dezvoltarea țânțarilor și extinderea habitatelor lor. Astfel, combaterea vârfului de îmbolnăviri nu înseamnă doar protecție individuală, ci și o gestionare responsabilă a mediului înconjurător. Reducerea suprafețelor cu apă stagnantă, gestionarea deșeurilor și menținerea curățeniei în spațiile publice și private sunt măsuri care contribuie atât la prevenirea bolilor, cât și la protejarea ecosistemelor.
