Parlamentul a aprobat pe 8 octombrie modificarea Legii vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 55/2024. Potrivit Comisiei parlamentare pentru mediu, climă și tranziție verde, actul normativ urmărește să corecteze probleme apărute în primii doi ani de aplicare a legii. Proiectul nr. 176 a fost inițiat de deputata Veronica Briceag.
Ce schimbări conține proiectul
Modificările vizează noțiunea de carnet de vânător, delimitarea mai riguroasă a fondului cinegetic național și menținerea integrității structurale a populațiilor de faună pe terenurile fondului forestier și ale fondului apelor. Totodată, articolul 14 urmează să permită administratorului fondului cinegetic, cu avizul ANSA și IPM, să aprobe cote suplimentare de recoltare și reglementare numerică în afara perioadelor de vânătoare pentru mistreți, vulpi, șacali și cormorani mari, pentru prevenirea bolilor și a pagubelor grave asupra resurselor piscicole și agricole.
Legea prevede și posibilitatea eliberării carnetului de vânător în format fizic și/sau electronic, reglementarea taxelor administrative cu virarea transparentă a acestora în contul Agenției de Mediu, precum și unificarea și înăsprirea cadrului sancționator.
Examenul național pentru vânători, respins
Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) a cerut introducerea unui examen național pentru vânători. Proba teoretică ar fi trebuit să acopere legislația cinegetică și de conservare, securitatea la mânuirea armelor, etica vânătorii, acordarea primului ajutor, recunoașterea speciilor, a perioadelor de vânătoare, a sexului și claselor de vârstă, precum și regulile pentru ariile protejate. La proba practică s-ar fi verificat mânuirea sigură a armei și identificarea speciilor în condiții apropiate de cele din teren. SPPN a propus ca identificarea greșită a unei specii strict protejate sau o manevră nesigură să fie considerate greșeli eliminatorii.
Comisia parlamentară nu a acceptat introducerea examenului în textul legii. Ea a explicat că articolul 16 alin. (4) din Legea nr. 55/2024 stabilește deja condiții riguroase pentru obținerea carnetului: vârsta minimă de 21 de ani, un stagiu practic de cel puțin un an sub îndrumare, instruiri practice în poligonul de tir, precum și aviz medical narcologic și psihiatric. În plus, un sistem complet de examinare națională ar presupune infrastructură, comisii speciale, taxe și proceduri de contestare, care ar trebui stabilite printr-un regulament aprobat de Guvern sau de Agenția de Mediu.
Silvia Ursul, vicepreședinta SPPN, contestă aceste argumente. Ea consideră că sistemul actual de obținere a carnetului de vânător este rudimentar și că refuzul de a introduce examenul arată lipsa dorinței de a îmbunătăți modul în care statul verifică pregătirea vânătorilor. Potrivit ei, alte țări, inclusiv România, au legiferat de mult o astfel de examinare.
Perioade de vânătoare ajustate parțial
O altă solicitare a SPPN a vizat ajustarea perioadelor de vânătoare pentru protejarea speciilor în timpul reproducerii și migrației. Organizația a propus ca vânătoarea păsărilor acvatice și limicole migratoare să nu înceapă înainte de 1 octombrie, iar perioadele să fie stabilite astfel încât să excludă reproducerea, creșterea puilor dependenți și pregătirea pentru migrație. De asemenea, acestea ar putea fi reduse sau suspendate în baza datelor de monitorizare privind starea de conservare, fenologia migrației sau condițiile climatice.
Comisia parlamentară susține că propunerea a fost acceptată parțial, printr-un amendament al deputatei Veronica Briceag. Potrivit comisiei, au fost scurtate și ajustate perioadele de vânătoare pentru mai multe specii, pentru a le proteja în faza de reproducere și migrație, iar perioadele au fost armonizate cu cele din România. Din Anexa nr. 1 au fost excluse integral specii precum Cerbul-lopătar, Sturzul-de-vâsc, Corbul și Fluierarul-cu-picioare-verzi.
AO „Societatea Umană” a cerut, la rândul său, sancțiuni mai dure pentru braconaj și o protecție penală mai eficientă pentru speciile din Cartea Roșie. Comisia parlamentară pentru mediu, climă și tranziție verde afirmă că propunerile societății civile au fost analizate, dar unele nu au putut fi incluse din motive juridice sau tehnice.
