Pasărea a fost găsită la sol și dusă la clinică
Pe 28 august, o familie dintr-o suburbie a municipiului Chișinău a descoperit la sol un mascul tânăr de erete de stuf (Circus aeruginosus). Pasărea nu putea zbura, avea o problemă la aripa dreaptă și era vizibil slăbită.
La recomandarea Societății pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN), eretele a ajuns la o clinică veterinară, unde radiografia a confirmat o fractură la aripa dreaptă. Aripa a fost imobilizată cu ghips, iar pasărea a fost luată în îngrijire la domiciliu de familia care a găsit-o. Starea ei s-a deteriorat însă rapid, iar pe 23 septembrie eretele a murit.
Necropsia: fracturi, osteomielită și o infecție care a blocat căile respiratorii
Pentru a stabili cauzele decesului, SPPN a efectuat mai multe investigații post-mortem. Radiografia a indicat două corpuri metalice de mici dimensiuni — unul în zona pectorală, altul în regiunea cloacală și a cozii — a căror formă și amplasare au ridicat suspiciunea că ar putea fi alice.
La necropsie a fost găsit doar al doilea corp metalic, cel din zona cloacală. Primul, vizibil pe radiografie, nu a mai fost identificat: potrivit SPPN, este posibil să fi căzut, întrucât nu părea să fi pătruns adânc. În aceeași regiune a fost observată o rană superficială în curs de vindecare.
Ancheta a scos la iveală și alte afectări grave. La aripa dreaptă a fost confirmată o fractură în zona articulației metacarpiene, cu afectarea falangelor II și III, iar la nivelul humerusului drept a fost depistată osteomielită, o inflamație profundă a măduvei osoase.
Medicii au mai constatat o inflamație severă a faringelui și laringelui, cu depuneri fibrinoase groase și un dop fibrinos care obtura aproape complet orificiul laringian. Potrivit concluziilor SPPN, această infecție a provocat obstrucționarea mecanică a căilor respiratorii și hipoxie, considerată cauza probabilă a morții. Așadar, pasărea nu a murit direct din cauza eventualelor proiectile, însă rănirea, fractura, infecția și starea de slăbiciune ar fi putut contribui la agravarea situației.
Deoarece pasărea a fost găsită pe un teren unde, potrivit familiei, se practică vânătoarea, există suspiciunea că ar fi fost împușcată. SPPN subliniază totuși că, pe baza necropsiei, nu poate confirma nici că leziunile au fost produse prin împușcare, nici că cele două corpuri metalice sunt cu certitudine alice. Cazul a fost transmis Inspectoratului pentru Protecția Mediului.
Ce specie este eretele de stuf
Eretele de stuf este o pasăre răpitoare de talie medie, lungă de 43–54 de centimetri, cu o anvergură a aripilor de 115–145 de centimetri. Specia are un dimorfism sexual pronunțat: masculul se distinge prin aripi și coadă deschise la culoare, vârfuri negre ale aripilor și penaj ruginiu pe corp, în timp ce femela este predominant maroniu-închis, cu creștetul, gâtul și coada mai deschise, potrivit platformei Ornitodata.
Habitatul preferat îl constituie zonele umede cu stufărișuri și alte terenuri palustre, dar pasărea poate fi întâlnită și pe terenuri agricole, pășuni sau pajiști din vecinătatea apelor. Este oportunistă în alimentație și consumă păsări mici și mijlocii, mamifere, pești, reptile, amfibieni și nevertebrate.
Ornitologa Silvia Ursul, vicepreședinta SPPN, spune că în Republica Moldova specia este frecventă și poate fi văzută atât în sezonul cald, cât și în perioada migrației, în diverse habitate semi-acvatice. Printre amenințările pentru specie se numără pierderea și degradarea zonelor umede, schimbarea utilizării terenurilor, incendierea stufărișurilor și poluarea. Ornitodata menționează și intoxicarea cu metale grele, inclusiv prin consumul de prăzi contaminate din cauza alicelor de plumb folosite la vânătoare, precum și braconajul.
Un caz care urmează după moartea cocostârcului Lembe
Întâmplarea apare la scurt timp după ce cocostârcul negru Lembe și patru lopătari au fost găsiți morți la Pîrjota, raionul Rîșcani. Lembe avea circa 3,5 luni și se afla la prima migrație spre Africa, fiind urmărit prin GPS de ornitologi din Estonia. Pe 6 septembrie, în jurul orei 20:38, transmițătorul a arătat că pasărea nu s-a mai deplasat, iar doi ani mai târziu — mai exact două zile mai târziu — voluntarii SPPN au ajuns la coordonatele indicate și au găsit cadavrul cocostârcului, alături de cele ale altor patru lopătari.
Potrivit SPPN, păsările prezentau urme de împușcare, iar lângă cadavrul cocostârcului a fost găsit un cartuș de alice.
