Reconstrucția unui teren sportiv școlar din sectorul Rîșcani al Chișinăului a provocat o dispută legată de tăierea copacilor. La inspecția desfășurată la fața locului au participat reprezentanți ai Inspectoratului Ecologic, ai întreprinderii municipale Spații Verzi, ai poliției și locuitori din zonă. Vladislav Sanduleac, activist de mediu și student la ecologie, a fost prezent pentru a urmări cum funcționează în practică procedura de autorizare și control al defrișărilor.
Locuitorii cer reguli clare pentru viitorul teren
Oamenii din cartier nu se opun modernizării infrastructurii sportive a școlii, dar sunt îngrijorați de felul în care va fi folosit terenul după renovare. Potrivit informațiilor discutate, există temeri că spațiul ar putea fi utilizat ulterior în scop comercial. Locuitorii vor să evite antrenamentele târzii, zgomotul, iluminatul puternic și aglomerația. Directorul școlii a declarat că terenul va fi închis la ora 20:00, însă în discuții a apărut exemplul unui teren similar din sectorul Ciocana, unde activitățile ar putea dura până la ora 22:00, inclusiv în weekend. De aceea, ei solicită reguli clare încă înainte de deschidere.
Un spațiu verde important pentru cartier
Înainte de începerea lucrărilor, zona avea și rol de spațiu verde. Aici se aflau copaci și iarbă, iar locuitorii blocurilor din apropiere se plimbau cu copiii și practicau sportul. Sanduleac ridică întrebarea dacă la astfel de reconstrucții se ține cont doar de statutul juridic și de funcția viitoare a terenului sau și de valoarea ecologică și socială pe care o are pentru comunitate.
172 de copaci și starea lor reală
În timpul inspecției s-a vorbit despre 172 de copaci aflați în zona lucrărilor. Inspectoratul de Mediu a realizat o inventariere, iar verificarea documentelor urmează să stabilească dacă au fost comise încălcări. Sanduleac a atras atenția că, în opinia sa, printre arborii tăiați erau mulți copaci vii. El consideră că procedura pune prea mult accent pe numărul și dimensiunea copacilor și pe existența autorizației, fără a evalua suficient starea reală a acestora și rolul lor îndelungat în cartier.
Activistul a menționat și că unii copaci s-ar putea afla în afara teritoriului școlii. Potrivit explicațiilor de la fața locului, aceștia ar fi putut incomoda viitoarea împrejmuire a terenului sportiv, care urma să aibă aproximativ șase metri înălțime. Verificarea limitelor și a documentelor rămâne însă de competența autorităților.
Aprobarea defrișărilor, prea mult pe hârtie?
Sanduleac susține că o parte importantă a procesului de coordonare se poate desfășura fără prezența la fața locului. Potrivit explicațiilor primite, reprezentanții Agenției de Mediu nu ar fi mers direct în zonă, iar aprobarea s-a bazat pe actele prezentate. În opinia sa, atunci când se permite tăierea unui număr mare de arbori urbani, ar trebui să fie obligatorie inspectarea terenului de către un specialist implicat în decizie. Documentele nu arată întotdeauna starea copacului, densitatea vegetației, apropierea clădirilor sau importanța zonei pentru locuitori.
Apel la reformarea legislației
În primăvară, Vladislav Sanduleac a depus o petiție prin care cere reformarea abordării privind îndepărtarea copacilor urbani. În răspunsul său, Ministerul Mediului a recunoscut necesitatea actualizării reglementărilor existente. Potrivit activistului, arborii sunt priviți prea des doar ca specie sau ca obiecte cu un anumit diametru, fără a li se evalua contribuția la calitatea vieții din oraș. El insistă că deciziile trebuie să ia în calcul atât datele tehnice, cât și folosul social și ecologic al fiecărui arbore.
