Autohtone, dar nu oriunde
Republica Moldova își propune să reabiliteze și să împădurească 145 de mii de hectare până în 2032. Însă succesul acestui demers nu depinde doar de numărul de puieți plantați, ci mai ales de speciile alese. Specialiștii atrag atenția că speciile autohtone sunt avantajoase pentru că s-au adaptat deja la clima și solul local și au relații stabile cu fauna, flora și microorganismele din ecosistem. Totuși, originea locală nu este suficientă: fiecare specie trebuie să fie compatibilă cu condițiile concrete ale terenului.
Selecția speciilor ar trebui să înceapă de la analiza solului, umidității, precipitațiilor, temperaturilor, reliefului și expoziției terenului, nu de la puieții disponibili. De asemenea, trebuie stabilit scopul plantației – protecția solului, refacerea ecosistemului sau producția de lemn. Programul național de împădurire nu poate folosi aceleași rețete peste tot, pentru că Moldova are condiții ecologice diverse.
Diversitatea reduce riscurile
Plantarea unei singure specii pe suprafețe mari face pădurea vulnerabilă la boli, dăunători și secetă. Dacă un factor de stres lovește toată suprafața, pagubele pot fi uriașe. Diversificarea speciilor scade acest risc, dar nu înseamnă să amestecăm orice fel de plante. Speciile trebuie să fie compatibile între ele și cu terenul. O pădure diversă oferă și mai multe habitate pentru organisme, contribuind la conservarea biodiversității.
Pregătite pentru clima viitorului
O pădure plantată acum va crește decenii întregi, iar clima se schimbă. Temperaturile mai ridicate și perioadele mai lungi de secetă pot pune presiune pe speciile folosite astăzi. De aceea, specialiștii recomandă reevaluarea continuă a speciilor și proveniențelor, fără a renunța automat la cele existente, dar ținând cont de condițiile viitoare în care pădurea va trebui să supraviețuiască.
Cazul salcâmului
Salcâmul, o specie introdusă de mult timp în Moldova, a devenit subiect de controversă în campania de împădurire. Mai multe organizații de mediu și cercetători au cerut autorităților să limiteze folosirea salcâmului în noile plantații, invocând riscurile ecologice. Discuția subliniază nevoia de a alege speciile cu grijă, pe baza științei, pentru ca pădurile de mâine să fie cu adevărat rezistente.
