Contextul crizei: secetă și debit scăzut al Dunării
România a declarat stare de alertă în sectorul energetic pentru întreaga lună august, ca urmare a efectelor secetei prelungite și a reducerii drastice a debitului Dunării. Potrivit premierului interimar Ilie Bolojan, și râurile interioare au debite foarte reduse, ceea ce limitează producția hidroenergetică. Debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, mai puțin de jumătate din normalul perioadei, cu risc de scădere suplimentară.
Riscul opririi reactoarelor de la Cernavodă
Unul dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost deja oprit, iar există riscul ca și cel de-al doilea să fie scos din funcțiune. O astfel de situație ar reduce cu aproximativ 20% producția națională de electricitate, obligând România să majoreze importurile de la circa 1.700 MW la peste 2.500 MW în orele de vârf.
Sprijin extern și măsuri interne
Autoritățile de la București au solicitat sprijin Ucrainei, care ar putea furniza energie dintr-o centrală nucleară. În același timp, România accelerează autorizarea și conectarea la rețea a capacităților fotovoltaice, eoliene și de stocare finalizate, pentru a adăuga între 100 și 200 MW sistemului. De asemenea, cetățenii, companiile și autoritățile publice sunt îndemnate să reducă voluntar consumul în orele de seară, când deficitul este cel mai mare.
Situație similară în Republica Moldova
La 28 iulie, și Guvernul Republicii Moldova a instituit stare de alertă în sectoarele hidrologic și energetic pentru o perioadă de 30 de zile, pe fundalul aceleiași secete și al riscurilor pentru securitatea aprovizionării cu energie. Evenimentele recente subliniază vulnerabilitatea sistemelor energetice la schimbările climatice și necesitatea accelerării tranziției către surse regenerabile.
