Un atac al Rusiei asupra complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk, din Ucraina, petrecut pe 7 martie 2026, a dus la deversarea de produse petroliere în Nistru. Primele semne de contaminare pe teritoriul Republicii Moldova au fost sesizate trei zile mai târziu, pe 10 martie. Estimările preliminare arată că aproximativ 1,5 tone de hidrocarburi ar fi ajuns în fluviu.
Pentru a face față situației, autoritățile au declarat stare de alertă de mediu în bazinul Nistrului. Alimentarea cu apă a fost oprită temporar în mai multe localități, printre care și municipiul Bălți. La acțiunile de limitare a poluării au participat și militari ai Armatei Naționale, alături de specialiștii Ministerului Mediului.
Evaluarea post-dezastru: cum se împart cele 2,33 milioane de euro
La peste șapte luni de la incident, pe 16 octombrie, Centrul Național de Management al Crizelor (CNMC), împreună cu Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova și Organizația Națiunilor Unite, a prezentat rezultatele Evaluării Necesităților Post-Dezastru (PDNA). Documentul estimează pierderile provocate de criză și indică direcțiile de redresare.
Din totalul de 2,33 milioane de euro, cea mai mare parte — 1,18 milioane — revine sectorului reducerii riscurilor de dezastre. Pentru mediu sunt calculate 724.000 de euro, pentru domeniul apă și sanitație — 329.000 de euro, iar pentru sănătate — 97.000 de euro.
De ce suma pentru mediu nu acoperă tot prejudiciul
Ilya Trombițki, directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Nistru Eco-TIRAS, susține că cifra atribuită sectorului de mediu nu trebuie citită ca valoare integrală a daunelor aduse naturii. În opinia sa, ea cuprinde mai ales costurile intervențiilor imediate, ale măsurătorilor de urgență și ale necesităților prioritare de redresare pe termen scurt și mediu.
Expertul explică faptul că metodologiile standardizate de evaluare acoperă cu dificultate valoarea completă a prejudiciului adus capitalului natural. Ecosistemele acvatice au o dinamică complexă, iar pierderile pentru biodiversitate, serviciile ecosistemice și echilibrul biologic se conturează abia în timp, fiind adesea subevaluate în analizele economice rapide. Chiar și așa, el consideră cifra un punct de plecare util pentru atragerea asistenței externe și a fondurilor de redresare.
Impactul pe termen lung: sedimentele și lanțul trofic, în prim-plan
Deși imediat după incident au fost prelevate probe și făcute analize de laborator, datele sistematice despre efectele de durată asupra întregului lanț trofic rămân incomplete. Potrivit lui Trombițki, hidrocarburile afectează în special sedimentele, care funcționează ca un rezervor de poluanți, dar și organismele bentonice — nevertebratele acvatice de la baza hranei majorității speciilor de pești.
O altă vulnerabilitate o reprezintă speciile fitofile, care își depun icrele pe vegetația acvatică inundată. În perioada de reproducere, contaminarea cu hidrocarburi poate reduce viabilitatea icrelor și a larvelor. O evaluare detaliată la nivel de specii și de biocenoze acvatice ar necesita programe de monitorizare continuă, care să includă bioindicatori și analize toxicologice-ecologice aprofundate.
Ce ar trebui făcut în continuare
Pentru a urmări evoluția stării ecosistemului, specialistul recomandă modernizarea și extinderea rețelei de monitorizare automată, în timp real, a calității apei, astfel încât orice episod de contaminare să fie depistat prompt. O a doua măsură vizează evaluarea toxicologică a sedimentelor pe sectoarele-cheie ale Nistrului, în special în zonele de acumulare și în ariile protejate.
De asemenea, ar fi nevoie de programe active de refacere a habitatelor și a resurselor piscicole, inclusiv măsuri de sprijinire a reproducerii naturale și, unde e cazul, instalarea de cuiburi artificiale pentru depunerea icrelor în zone sigure. Nu în ultimul rând, experții insistă asupra consolidării cooperării transfrontaliere, a mecanismelor de alertă timpurie și a schimbului de date între autoritățile din Republica Moldova și Ucraina — un bazin hidrografic comun nu poate fi protejat eficient prin acțiuni izolate.
