Ce prevede rectificarea bugetară
Potrivit modificărilor bugetare aprobate pe 2 septembrie, cheltuielile pentru proiectele finanțate din surse externe scad cu 959,8 milioane de lei. Din această sumă, 230,1 milioane de lei sunt retrase din Programul de Dezvoltare a Pădurilor, iar 144,5 milioane de lei — din Proiectul de Consolidare a Rezilienței Climatice. Cele două programe pierd astfel, împreună, 374,6 milioane de lei.
În paralel, alte domenii primesc bani în plus: Fondul Național de Dezvoltare Regională și Locală — un miliard de lei, proiectul „Moldova Drumuri III” — 310 milioane de lei, iar Fondul Rutier — alte 300 de milioane. Pentru infrastructura rutieră se alocă suplimentar 610 milioane de lei, cu 235,4 milioane mai mult decât suma scoasă din programele destinate mediului.
„Nu contestăm necesitatea drumurilor”
Semnatarii notei de poziție precizează că nu se opun unor drumuri funcționale, dar semnalează momentul ales pentru tăieri: o țară puternic despădurită, un an cu secetă severă în Europa și presiuni tot mai mari asupra resurselor de apă. În opinia lor, tocmai acum finanțarea pentru păduri și reziliență climatică este redusă.
Organizațiile estimează că banii retrași din Programul de Dezvoltare a Pădurilor ar fi putut finanța încă 11.650 – 16.000 de hectare de pădure și fâșii forestiere de protecție, dacă se raportează la costul mediu de aproximativ 316 milioane de lei pentru 16.000 – 22.000 de hectare împădurite în ultimii doi ani.
Astfel de intervenții, subliniază semnatarii, ajută la reținerea apei în sol, la reducerea eroziunii și la protejarea bazinului Nistrului, afectat deja de secetă, sedimentare și degradarea resurselor de apă.
Un program național, afectat în plină implementare
Reducerile intervin în perioada de implementare a Programului Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor pentru 2023 – 2032, aprobat prin HG nr. 55/2023 și lansat sub patronajul președintei Maia Sandu, cu implicarea societății civile de mediu. Organizațiile avertizează că diminuarea finanțării riscă să încetinească programul exact în momentul în care încep să se contureze primele rezultate.
Ce cer semnatarii
În nota de poziție, organizațiile îi cer Ministerului Finanțelor să explice criteriile în baza cărora au fost alese aceste două linii pentru reducere și solicită revizuirea deciziei, inclusiv în contextul angajamentelor pentru 2026 privind restaurarea a peste 13.000 de hectare în bazinul Nistrului.
De asemenea, ele cer ca investițiile de mediu să fie protejate distinct în buget și ca societatea civilă să fie consultată înaintea unor viitoare rectificări care vizează clima, pădurile, apele și biodiversitatea.
Scrisoarea rămâne deschisă pentru semnare din partea organizațiilor, experților de mediu, platformelor civice, reprezentanților mediului academic și persoanelor publice. Semnatarii spun că demersul nu vizează doar restabilirea finanțărilor tăiate, ci și explicarea publică a criteriilor pe baza cărora au fost stabilite reducerile bugetare.
