După integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, soiurile de viță-de-vie Isabella și Lidia nu vor mai putea fi utilizate la producerea vinului destinat pieței comunitare. Anunțul a fost făcut de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova. Potrivit oficialului, în țară sînt plantate în prezent peste 5.000 de hectare cu aceste două soiuri.
Extinderea plantațiilor, legată de fondurile europene
Ministrul a menționat că una dintre provocările actuale este majorarea suprafețelor plantate, inclusiv prin atragerea banilor europeni, în special a celor care urmează să fie alocați prin Programul Strategic al Politicii Agricole (PSPA). În același timp, extinderea trebuie să meargă mînă în mînă cu înlocuirea treptată a soiurilor vechi cu altele capabile să facă față secetei și temperaturilor scăzute.
Cercetarea, la intersecția cu industria
Eugeniu Osmochescu a precizat că sectorul se află acum la confluența dintre industrie, știință și cercetare, iar plantarea soiurilor rezistente la schimbările climatice se face deja la nivel de institut, cu rezultate bune. Potrivit lui, acest lucru va permite Republicii Moldova să rămînă competitivă în fața marilor producători de vinuri din Franța, Italia sau Spania.
Cererea occidentală, orientată spre struguri fără sîmburi
O altă dificultate ține de preferințele consumatorilor din Occident. Un studiu publicat de economistul Ghenadie Ivașcenco arată că soiurile de struguri cu sîmburi, cultivate pe suprafețe întinse în Republica Moldova – printre care și soiul „Moldova” – sînt tot mai puțin căutate pe aceste piețe. Aproximativ 80% din cerere vizează strugurii fără sîmburi, în timp ce boabele cu sîmburi se cumpără mai ales pentru prețul redus sau din considerente nostalgice, fiind vîndute cu 40–50% mai ieftin, în funcție de piață, sezon și calitate.
Economistul consideră că Republica Moldova nu a reușit încă să pună la punct un mecanism suficient de rapid pentru adaptarea sectorului. El pledează pentru investiții în cercetare, o colaborare mai strînsă între știință și mediul de afaceri, testarea sistematică a soiurilor moderne și dotarea fermierilor cu material săditor competitiv și tehnologii potrivite condițiilor locale.
Astfel, alinierea viticulturii la standardele europene și la noile condiții climatice rămîne una dintre marile provocări pentru agricultura Republicii Moldova în perspectiva aderării la Uniunea Europeană.
