Lacul Koroneia, situat în nordul Greciei și considerat cîndva unul dintre cele mai valoroase ecosisteme acvatice ale țării, a ajuns la o fracțiune din dimensiunile sale de odinioară. Dacă în 2016 oglinda de apă se întindea pe 34,4 kilometri pătrați, în prezent au mai rămas aproximativ 2,7 kilometri pătrați. Unde altădată era apă, acum se văd întinderi de nămol uscat și crăpat.
Mai puține ploi, mai multă evaporare
Specialiștii indică drept cauză principală scăderea cantității de precipitații. În ultimii ani, bazinul lacului a primit în medie circa 400 de milimetri de ploaie anual, cu aproximativ 150 de milimetri mai puțin decît în deceniile anterioare. Potrivit lui Dimitris Papadimos, expert în gestionarea resurselor de apă și schimbările climatice, tocmai volumul anual de precipitații este factorul determinant al scăderii nivelului apei.
Temperaturile mai ridicate au înrăutățit și ele situația, determinînd o evaporare suplimentară de circa 100–150 de milimetri pe an.
La presiunea climatică se adaugă cererea de apă din agricultură. Fermierii din zonă au folosit resursele disponibile pentru irigarea culturilor și adăparea animalelor, într-un context în care ploile au devenit tot mai rare.
O problemă veche, sancționată la nivel european
Dificultățile lacului nu sînt noi. În 2013, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că Grecia nu a protejat adecvat Koroneia de irigațiile excesive, de forajele ilegale și de poluare. Autoritățile de la Atena susțin că acum monitorizarea este mai strictă, iar consumul de apă pentru irigații este ținut sub control, pentru a diminua presiunea asupra resurselor.
Peisajul de altădată este evocat cu nostalgie de localnici. „Ne amintim lacul din vremurile lui bune, cu pescari, cu multă apă, un parc minunat și peisaje frumoase, pline de păsări. Astăzi, ceea ce vedem este o dezamăgire”, a declarat Costas Hatzivoulgaridis, șeful comunității Agios Vassilios.
În trecut, Koroneia era o zonă umedă de importanță majoră pentru mii de păsări migratoare și acvatice, inclusiv pentru flamingo. Acum, lacul a devenit unul dintre cele mai ilustrative exemple ale efectelor secetei și ale crizei de apă din nordul Greciei.
