Mediu

Fâșia riverană: scutul verde care protejează malurile și apa râurilor

19 October 2026
•
2 min citire
•
32 vizualizări
IPM
IPM
Contributor
Fâșia riverană: scutul verde care protejează malurile și apa râurilor

Foto: ecopresa.md

Sursă: ecopresa.md

Vegetația de pe malurile râurilor nu este doar peisaj: ea fixează solul, reduce eroziunea și filtrează sedimentele. Pe râulețul Bălțata, plantările și împrejmuirile au schimbat treptat o zonă degradată.

O barieră naturală între uscat și apă

Fâșia riverană este zona de vegetație care însoțește un curs de apă și face trecerea între râu și terenurile din apropiere. Ea nu înseamnă neapărat un singur rând de copaci: poate cuprinde arbori, arbuști și ierburi, în funcție de sol, de relief și de caracteristicile apei.

Rădăcinile plantelor lemnoase întăresc malul și îl fac mai puțin vulnerabil la eroziune. Totodată, vegetația poate încetini scurgerea apei de pe terenurile vecine, astfel încât o parte din sedimente și din substanțele antrenate de apă să fie reținute înainte de a ajunge în albie.

Bălțata: de la pășune tasată la un mal mai viu

Pe râulețul Bălțata, care trece prin localitățile Bălțata și Bălăbănești, există porțiuni unde vegetația riverană s-a dezvoltat în ultimii ani și altele unde aceasta lipsește sau este redusă. Petru Vinari, activist de mediu implicat în mișcarea „Plantăm fapte bune în Moldova”, a coordonat plantări de-a lungul acestui curs de apă și în alte zone din țară.

El își amintește că, înainte de plantări, zona era puternic pășunată și tasată, iar râul se observa cu greu de la distanță. După împrejmuirea și plantarea a două suprafețe la Bălăbănești și Bălțata, arborii au început să se dezvolte, iar aspectul locului s-a apropiat treptat de cel natural. Potrivit activistului, au revenit păsări, iar apa a devenit mai curată.

Imaginile satelitare din 2020 și 2026 arată diferența: în 2020, zona era în mare parte pășune, iar cursul de apă era greu de distins; în 2026, banda de vegetație riverană este mai bine conturată, iar apa se vede din nou în albie. Specialiștii atenționează însă că starea unui râu depinde și de precipitații, secetă, nivelul apelor subterane și alți factori, așa că imaginile trebuie citite împreună cu observațiile de pe teren.

De ce contează pentru calitatea apei

Vegetația de pe mal nu doar stabilizează solul. Ea acționează ca un filtru între terenurile agricole sau alte suprafețe din apropiere și râu. Când plouă, apa poate antrena particule de sol, iar de pe terenurile cultivate și reziduuri de fertilizanți ori pesticide. O fâșie riverană sănătoasă reduce viteza scurgerii și reține o parte dintre aceste impurități.

Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu, explică faptul că arborii și arbușii întăresc malurile și limitează surparea lor. Fără această vegetație, solul ajunge direct în apă, iar procesul de colmatare se accelerează, afectând ecosistemul acvatic. În plus, decolmatarea cursurilor de apă poate genera costuri suplimentare pentru stat.

Distribuie acest articol
IPM

IPM

Contributor dedicat la GreenChange.

Rămâi la curent cu noutățile

Abonează-te la newsletter-ul nostru și primește săptămânal cele mai importante știri despre mediu și sustenabilitate.

🔒 Respectăm confidențialitatea ta. Fără spam.

Comentarii (0)

Fii primul care comentează!

Împărtășește-ți gândurile despre acest articol.

Articole similare