Cum a fost testată confidențialitatea
Un jurnalist de la Ecopresa a depus o sesizare pe platforma EcoAlert.md, bifând opțiunea „anonim”. În mai puțin de 24 de ore, persoana vizată de reclamație cunoștea deja numele, prenumele, numărul de telefon și anul nașterii celui care a raportat. Deși platforma promite protejarea identității, mecanismul nu a funcționat.
Reacția Inspectoratului pentru Protecția Mediului
Șeful Inspectoratului, Dorin Poverjuc, a confirmat că datele au fost divulgate din cauza unei carențe a platformei și a unei erori umane. Potrivit acestuia, sesizările ajung mai întâi la sediul central, apoi sunt trimise inspectoratelor teritoriale, dar inspectorii nu văd dacă utilizatorul a cerut anonimatul. „Aceasta este o carență a platformei și deja am discutat cu dezvoltatorul”, a declarat Poverjuc.
Ce spune dezvoltatorul platformei
Elena Culighin, președinta Centrului Național de Mediu, organizația care a dezvoltat EcoAlert, a explicat că funcția „anonim” a fost creată pentru a proteja persoanele care raportează probleme de mediu. Ea susține că doar administratorul platformei ar trebui să aibă acces la datele personale, iar inspectorii din teritoriu nu ar trebui să le vadă. „Persoana care sesizează o problemă transmite practic o petiție. Platforma generează automat un fișier text care este expediat inspectorilor”, a precizat Culighin.
Implicații legale
Jurista de mediu Ana Cazacu a atras atenția că divulgarea identității poate încălca Legea privind protecția datelor cu caracter personal, Codul administrativ și Convenția de la Aarhus. „Orice instituție sau persoană care are acces la date cu caracter personal este obligată să le păstreze confidențiale”, a explicat aceasta. Incidentul ridică semne de întrebare privind încrederea cetățenilor în sistemul de raportare a problemelor de mediu.
Ce urmează
Inspectoratul promite modificarea platformei și transmiterea unor instrucțiuni către subdiviziunile teritoriale pentru a interzice divulgarea identității raportorilor. Până când aceste măsuri vor fi aplicate efectiv, rămâne riscul ca cetățenii să evite să semnaleze probleme de mediu, de teama intimidărilor.
