Un apel semnat de aproximativ 20 de organizații de mediu din Republica Moldova le cere autorităților centrale și locale să regândească felul în care țara își administrează resursele de apă, astfel încât intervențiile să nu mai fie luate doar atunci când criza izbucnește. Printre semnatari se află și Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic din Republica Moldova (AJMTEM).
Inițiativa apare pe fondul unei situații hidrologice grave. Starea de alertă hidrologică a fost instituită la finele lunii iulie și prelungită în august, iar din 26 septembrie țara se află în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic. Semnatarii atrag atenția că situația Nistrului s-a înrăutățit, volumul de apă acumulat fiind de circa trei ori mai mic decât cel deversat din lac.
Seceta, amplificată de schimbările climatice
Organizațiile susțin că explicația nu se reduce la un an secetos. Schimbările climatice intensifică secetele, iar vulnerabilitatea țării este adâncită și de modul în care sunt administrate terenurile și apa. În apel se arată că precipitațiile medii anuale au scăzut cu 7,2% între perioadele de referință 1961–1990 și 1991–2020. Totodată, în ultimele două decenii Republica Moldova a traversat șapte secete severe — în 2000, 2003, 2007, 2012, 2015, 2017 și 2020.
Presiunea nu se resimte doar pe Nistru și Prut. Majoritatea râurilor mici au fost transformate prin îndreptarea și regularizarea albiilor sau prin amenajarea de baraje, ceea ce a slăbit capacitatea naturală a cursurilor de apă și a ecosistemelor de a reține și regenera apa. Drept urmare, unele râuri seacă parțial sau complet în perioadele secetoase.
Un alt punct sensibil este consumul din agricultură, care absorbe aproximativ 70% din volumul total de apă utilizat la nivel național, în timp ce suprafețele irigate prin sisteme centralizate moderne rămân mici. Semnatarii cer modernizarea irigațiilor, reducerea pierderilor de apă și adoptarea unor tehnologii care să ajute agricultura să facă față perioadelor cu deficit de apă.
Solicitările adresate autorităților
Organizațiile vor un mecanism permanent de monitorizare și de informare a publicului cu privire la resursele de apă și extinderea contorizării captărilor, inclusiv a celor din surse necentralizate, astfel încât deciziile să se sprijine pe date reale.
Ele cer, de asemenea, protejarea și refacerea zonelor umede, a luncilor și a izvoarelor, considerând pădurile, solurile, zonele umede și râurile mici drept componente ale infrastructurii naturale care reține apa.
În cazul Nistrului, semnatarii insistă pe măsuri de restaurare a bazinului superior și pe o cooperare mai strânsă pentru gospodărirea durabilă a fluviului. Ei amintesc că Nistrul nu este doar o sursă de apă pentru populație, agricultură și economie, ci și un ecosistem și un coridor important pentru biodiversitate.
Apelul include și propunerea unui Program Național pentru Securitatea Hidrologică și Reziliență la Secetă, cu obiective, termene și responsabilități clare, precum și crearea unui cadru permanent de dialog între autorități, comunitățile locale, agricultori, mediul academic, sectorul privat și societatea civilă.
Semnatarii avertizează că declararea stării de urgență hidrologică nu trebuie să fie urmată de întoarcerea la practicile de dinainte, odată ce criza se atenuează. Ei cer ca situația actuală să devină punctul de pornire pentru o schimbare durabilă în modul în care Republica Moldova administrează o resursă tot mai limitată.
