Laude de la Bruxelles, dar fără compensații
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a apreciat din nou Republica Moldova, de această dată pentru că a respins livrările de gaze rusești. Ea a recunoscut însă că situația devine mai complicată, pentru că asigurarea energiei la prețuri accesibile este tot mai greu de realizat. Spre deosebire de anii precedenți, în acest sezon rece sprijinul pentru compensațiile energetice ale cetățenilor nu va mai veni de la Uniunea Europeană, ci va trebui acoperit din resursele interne ale țării.
După ședința Consiliului de Asociere RM-UE de la Bruxelles, Comisia Europeană a anunțat o nouă tranșă de 157 de milioane de euro pentru Moldova, parte din Planul de creștere de 1,9 miliarde de euro. Acești bani sunt însă destinați reformelor și infrastructurii – transport, modernizarea drumurilor, alimentarea cu apă, asistență medicală. Pentru plățile compensatorii ar fi nevoie de circa 120 de milioane de euro, sumă care va trebui găsită în bugetul de stat. Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a declarat că partenerii occidentali au fost transanți: nu va mai exista asistență pentru compensații, iar fondurile trebuie generate din bugetul propriu.
Stocuri reduse și prețuri în creștere
Reprezentanta Comisiei Europene Anna-Kaisa Itkonen a vorbit despre o „iarnă foarte dificilă” pentru Uniunea Europeană, subliniind că problema ține de prețuri, nu de o lipsă fizică de gaze sau petrol. În septembrie, șeful Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, avertiza că următoarea iarnă ar putea fi una dintre cele mai grele pentru Europa, deoarece capacitatea de stocare a gazelor din UE se află la un nivel istoric scăzut. Potrivit The Economist, depozitele europene sunt pline în proporție de 72%, față de o medie de aproximativ 90% în perioada 2022-2025. La 30 septembrie, instalațiile subterane din Germania și Olanda erau pline doar în proporție de 60%, iar în Marea Britanie nivelul cobora sub 40%.
La reuniunea miniștrilor energiei din UE de la Dublin, comisarul pentru energie, Dan Jørgensen, a evocat și el posibilitatea unei „ierni și mai grele” și a estimat că Uniunea a plătit deja peste 100 de miliarde de euro în plus pentru importurile de hidrocarburi. Comisia Europeană a îndemnat statele membre să reducă consumul de gaze și electricitate, fără a introduce deocamdată reduceri obligatorii, deși presa europeană nu exclude această variantă.
Căutarea unor contracte pe termen lung
Analiștii citați de Politico avertizează că prețurile la gaze ar putea depăși 100 de euro pe MWh în sezonul rece, echivalentul a peste 1050 de euro pentru 1000 de metri cubi, dacă exporturile de GNL din Golful Persic nu cresc sau dacă lucrările tehnice la zăcămintele norvegiene prelungesc restricțiile de aprovizionare. Zilele trecute, prețul de schimb la hub-ul TTF din Olanda, principalul din Europa, era de aproximativ 73,38 euro pe MWh, adică în jur de 775 de euro pentru 1000 de metri cubi. Potrivit lui Vasile Tofan, cotația a depășit deja 84 de euro pe MWh, iar guvernul caută contracte pe termen lung.
Pentru moment, Comisia Europeană recomandă statelor membre măsuri de austeritate similare celor aplicate în criza energetică din 2022: reducerea consumului de energie electrică la orele de vârf, încurajarea contoarelor inteligente, limitarea temperaturilor de încălzire în clădirile publice, renunțarea la încălzirea stradală și stingerea iluminatului stradal pe timp de noapte. Totodată, se solicită elaborarea unor planuri naționale de urgență, care ar urma să includă măsuri mai stricte.
Ajutorul extern, tot mai redus
Experții avertizează că, în acest context, sprijinul UE pentru Ucraina și pentru țările terțe, inclusiv Republica Moldova, ar putea scădea semnificativ în lunile următoare. Potrivit Băncii Naționale, în trimestrul al doilea al acestui an Republica Moldova a primit de la partenerii externi cu 38% mai puțin ajutor și granturi decât în aceeași perioadă a anului precedent. Germania și alte cinci state membre au declarat explicit că preferă reducerea fondului de ajutor internațional de 200 de miliarde de euro în locul tăierii subvențiilor pentru fermierii autohtoni sau a programelor de dezvoltare din cadrul UE. Potrivit Politico, Comisia Europeană a pregătit deja scenarii în care bugetul de dezvoltare pentru țările externe ar putea fi redus cu circa 40%.
