Odată cu noul sezon de încălzire, sprijinul acordat de stat pentru facturile la energie a fost diminuat, iar mesajul transmis populației s-a schimbat: în loc de promisiuni de suport suplimentar, autoritățile vorbesc despre răbdare și despre necesitatea de a economisi resursele energetice.
Un exemplu în acest sens este declarația ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, care a invocat propria experiență de trai la temperaturi scăzute în timpul aflării sale peste hotare, comparând condițiile de acolo cu cele din locuințele autohtone.
Aceeași temperatură, condiții diferite
Comparația dintre un nivel similar al temperaturii din alte țări europene și cel din blocurile de locuit din Chișinău nu este însă echitabilă. Clădirile vechi, cu pereți neizolați, sisteme de încălzire depășite moral și fizic și infiltrații de aer rece fac ca aceiași +14°C să fie resimțiți mult mai dur aici. Tocmai de aceea, specialiștii în eficiență energetică atrag atenția că simpla reducere a consumului nu poate compensa pierderile uriașe de căldură din fondul locativ.
Pe termen lung, soluția nu ține doar de disciplina consumatorilor, ci de investiții în izolarea termică a clădirilor, modernizarea rețelelor de termoficare și diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. Fără aceste măsuri, facturile mari și disconfortul din locuințe riscă să se repete în fiecare iarnă.
Ce urmează
Observatorii din domeniu susțin că este nevoie de o revizuire a strategiei energetice naționale, de contracte de achiziție mai avantajoase și de o ieșire treptată, dar sistematică, din criza energetică. Până atunci, gospodăriile rămân să se descurce cu resurse limitate, iar subiectul continuă să fie tratat în presă, inclusiv prin formate satirice care reflectă frustrarea populației.
