O inventatoare din Chișinău, Olga Fiodorov, a obținut un brevet pentru un produs care nu are echivalent pe piața locală: ambalaje fabricate din coji de fructe și legume, pulpe rămase după prelucrare, semințe și alte resturi vegetale cu un conținut ridicat de fibre, pectine și celuloză. Materialul rezultat este subțire, poate lua forma unor pungi sau ambalaje de diferite dimensiuni și este sigur pentru contactul direct cu alimentele.
Un dublu scop: mai puține deșeuri, mai puțin plastic
Motivația din spatele invenției este legată atît de protecția mediului, cît și de recuperarea subproduselor agricole care ajung, în mod obișnuit, la groapa de gunoi. Potrivit Olgai Fiodorov, Republica Moldova produce anual cantități importante de asemenea resturi: doar în 2025, peste 70 de mii de tone provenite din agricultură și horticultură nu au intrat în niciun circuit de valorificare. Tehnologia propusă le transformă într-un material biodegradabil, ecologic, potrivit pentru ambalarea produselor alimentare.
Următorii pași: caserole pentru produse proaspete și o stație-pilot
După înregistrarea invenției, inginera în industria alimentară plănuiește să demareze propria producție de ambalaje ecologice. Împreună cu echipa sa, intenționează să extindă în lunile următoare testarea comercială și lucrează deja la caserole destinate fructelor și legumelor proaspete, pentru a acoperi nu doar produsele uscate. Etapa finală, considerată cea mai importantă, este deschiderea unei stații-pilot de producție.
Problema foliei de plastic din ambalajele „bio”
Chiar dacă pe piața autohtonă există mai multe variante de ambalaje prezentate ca ecologice, multe dintre ele ascund plastic în interior, ceea ce contrazice ideea de material prietenos cu mediul. Chiar și cutiile din carton au, pe partea care intră în contact cu alimentul, un strat de plastic, explică inventatoarea. În aceste condiții, compușii din plastic pot migra în mîncare, iar la temperaturi ridicate fenomenul se accentuează.
Soluția Olgai Fiodorov urmărește să reducă dependența de plastic și să ofere o alternativă mai sănătoasă ambalajelor clasice. Ea atrage atenția asupra nanoplasticului, despre care spune că este extrem de periculos și că ajunge în organe bine vascularizate, precum ficatul sau inima. Cercetările recente arată că o persoană poate ingera, în medie, circa cinci grame de plastic pe săptămînă. În opinia sa, Republica Moldova se îndreaptă treptat spre o economie verde și circulară, prin alinierea la standardele europene de protecție a mediului și gestionare a deșeurilor.
Statisticile invocate arată amploarea fenomenului: dacă în 1950 lumea producea aproximativ două milioane de tone de plastic pe an, astăzi cantitatea depășește 430 de milioane de tone anual. În acest context, Republica Moldova pregătește introducerea, din 2027, a sistemului de garanție pentru ambalajele din plastic, metal și sticlă. Cumpărătorii vor plăti o garanție estimată la 2 lei pentru fiecare produs, sumă pe care o vor putea recupera la returnarea ambalajului. În primul an de aplicare se estimează colectarea a 60% din aceste ambalaje, iar pînă în 2030 rata ar urma să ajungă la circa 80%.
