Un număr de 500 de cuiburi artificiale pentru pești au fost instalate în gârla Iagorlîc, pe râul Nistru, pentru a oferi speciilor acvatice suprafețe suplimentare pe care să-și depună icrele. Intervenția a fost realizată de asociația obștească Eco-TIRAS, cu susținerea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și a Suediei, în cadrul proiectului „Sprijinirea autorităților din Republica Moldova în managementul durabil al râului Nistru”.
De ce sunt necesare cuiburile artificiale
Structurile sunt gândite în primul rând pentru peștii fitofili, care își depun icrele pe plantele acvatice. În sectoarele unde vegetația acvatică s-a redus, cuiburile artificiale completează suprafețele disponibile pentru reproducere.
Seceta hidrologică, acumularea sedimentelor și oscilațiile nivelului apei reduc treptat zonele naturale de depunere a icrelor. Efectele se resimt asupra reproducerii speciilor și, implicit, asupra resurselor piscicole și a biodiversității râului.
Totuși, aceste cuiburi nu înlocuiesc habitatele naturale — rolul lor este să amelioreze condițiile de reproducere acolo unde plantele acvatice nu mai sunt suficiente.
Monitorizarea sezonului de reproducere
Pe durata sezonului de reproducere, specialiștii au urmărit felul în care diferite specii de pești utilizează structurile instalate. Observațiile au oferit date despre modul de folosire a cuiburilor și despre condițiile necesare pentru ca reproducerea să aibă succes.
„Schimbările climatice, variațiile regimului hidrologic și degradarea habitatelor naturale exercită o presiune tot mai mare asupra ecosistemelor acvatice ale Nistrului. În acest context, avem nevoie nu doar de discuții și evaluări, ci și de soluții practice, care să contribuie direct la conservarea biodiversității și la creșterea rezilienței ecosistemelor”, a declarat Silvia Pana-Carp, specialistă de programe la PNUD Moldova.
Discuții la Ministerul Mediului
Experiența din gârla Iagorlîc a fost analizată pe 3 noiembrie, în cadrul atelierului „Conservarea biodiversității acvatice și a resurselor piscicole în condiții de secetă hidrologică”, organizat la Ministerul Mediului. La eveniment au participat cercetători și reprezentanți ai instituțiilor de mediu.
Specialiștii au examinat efectele schimbărilor climatice asupra reproducerii peștilor și măsurile necesare pentru protejarea resurselor piscicole în perioadele cu deficit de apă, inclusiv iarna. Au fost abordate și consecințele secetei asupra păsărilor de baltă, practicile internaționale de utilizare a cuiburilor artificiale și posibilitatea adaptării acestora la condițiile din Republica Moldova.
Protejarea resurselor piscicole presupune, potrivit participanților, atât conservarea habitatelor naturale, cât și identificarea unor soluții de adaptare la schimbările regimului hidrologic.
